25 octombrie 2017

Hotarele Turzii - Avicola, Agrocom

- hotarele Turzii - trupurile de intravilan Avicola şi Agrocom
[guest post / postare preluată de pe Florentis]


Avicola şi Agrocom sunt două teritorii administrative în intravilanul municipiului Turda, fiind cunoscute sub numele T2 (Trupul 2), respectiv T3 (Trupul 3). Datorită poziţiei lor una în vecinătatea celeilalte şi a multor caracteristici comune, le vom trata împreună.
La Avicola şi Agrocom se poate ajunge dinspre municipiul Turda, urmând drumul judeţean DJ 161B în direcţia Bogata, de la Mormântul lui Mihai Viteazu încă 1,1 km, respectiv 1,6 km. Prin sudul trupului Agrocom traversează autostrada A3 (Autostrada Transilvania), la sud de autostrada fiind o bucată mică din acest trup – sediul firmei de transport Ginarius International Line. Din spatele trupului Avicola porneşte un drum local nepavat către zona de izvoare a Văii Odăii Beteag, iar de aici se ramifică spre Turda Triaj, respectiv Parcul Industrial REIF/Câmpia Turzii.
Adresa trupului Avicola este Turda, Str. Bogata nr. 2 (şi Str. Bogata nr. 2A), având următoarea poziţie GPS: 46.527359 ° latitudine nordică, 23.801400 ° longitudine estică (46°31'38.5"N, 23°48'05.0"E), iar adresa trupului Agrocom este Turda, Str. Bogata nr. 12, având următoarea poziţie GPS: 46.524303 ° latitudine nordică, 23.805037 ° longitudine estică (46°31'27.5"N, 23°48'18.1"E).
Fig. 1 - Schiţa generală a trupurilor Avicola şi Agrocom din intravilanul municipiului Turda

Ca şi limite ale trupurilor Avicola şi Agrocom  întâlnim spre nord trupul T4 (Mormântul lui Mihai Viteazu) (*limita nordică a trupului Agrocom e trupul Avicola), spre est Câmpia Turzii (dincolo de arealul fostului hotar Beteag), spre sud satul Bogata (*limita sudică a trupului Avicola e trupul Agrocom), iar spre vest satul Mihai Viteazu.
Denumirea acestor două trupuri de intravilan vine de la cele două ferme existente aici în perioada economiei centralizate (regimul comunist): Avicola (creşterea păsărilor), respectiv Agrocom (creşterea bovinelor).
În imediata apropiere a Trupului Avicola, în partea de nord-vest a acestuia, se află urmele unei vechi aşezări rurale ce datează din epoca romană – Lişca. Mai târziu, tot în această arie a existat şi satul Élecsfalva (Élecskutó), distrus de o năvălire a tătarilor în secolul al XIII-lea. Puţin mai la vest, se află izvorul Lişca, aria de unde se formează Valea Odăii Beteag (fostul pârâul Lişca). În această arie a existat o mică aşezare medievală, pe moşia contelui Betegh care îşi avea reşedinţa în actualul oraş Câmpia Turzii, pentru ţăranii care se ocupau cu agricultura pe moşia acestuia. “Hodăile” (denumirea locală a hotarelor) de acest gen sunt de altfel foarte răspândite în aceasta zonă, în centrul Transilvaniei, unde aşezările principale erau destul de rare, iar micile aşezări de tip hotare erau necesare pentru a mări productivitatea agricolă, prin amplasarea gospodăriilor ţărăneşti cât mai aproape de moşia care trebuia lucrată.
Relieful se prezintă sub forma unei terase largi (terasa a IV-a) a luncii râului Arieş, în mare parte monoclinale, cu deschideri largi spre lunca pârâului Valea Sărată, iar spre nord-vest terasete antropice în scop agricol. O microdepresiune este formată pe confluenţa Văii Sărate cu un pârâu local ce vine dinspre nord-est, în zona traversării văii de către DC 69, care facilitează accesul spre acest hotar. Malul stâng al Văii Sărate prezintă subsăpări, pe alocuri lăsând să apară aflorimente ale rocilor din subasmentul local şi mici sâmburi de sare. De la est spre vest, relieful are o înclinare mai pronunţată, dar în acelaşi timp şi o fragmentare mai mare.
Altitudinea maximă se înregistrează spre limita nord-vestică – 346 m, iar cea minimă spre limita estică  - 343 m, în locul numit Fântâna Lişca şi în aria de izvoare a Văii Trăznite, altitudinea medie fiind de circa 344 m, cu o desfăşurare mai largă a acestui ecart mai ales în partea centrală. Fundamentul reliefului este format din nisipuri şi pietrişuri ale Holocenului superior.
Hidrografia este formată din pâraiele Valea Odăii Beteag (care confluează cu pârâul Racoşa, afluent al râului Arieş) şi Valea Trăznită (tributar direct al râului Arieş), ambele având aici zona de izvoare.
Vegetaţia locului este specifică stepei secundare (cu intervenţie antropică) reprezentată prin pajişti acoperite în prezent de terenuri arabile extinse. Pe alocuri întâlnim mici insule de foioase, iar de-a lungul zonelor mai umede (în special în lungul Văii Odăii Beteag şi în zona de izvoare a Văii Trăznite) vegetaţie hidrofilă.
În incinta T2 (fosta ferma Avicola) în 2013, în momentul cercetării de teren, funcţionau două obiective economice: Art Crystal (fabricarea articolelor din sticlă), şi MGT Grup (tragere la rece a barelor din fier), iar în incinta T3 (fosta fermă Agrocom) funcţionau Centrul de Ecarisaj, Fanpil Ferm (creşterea păsărilor), o firmă din industria produselor lactate şi o firmă din domeniul transporturilor rutiere (Ginarius International Line).
Câteva poze realizate aici la data de 20 august 2013:
Fig. 2 - Agrocom (Turda) - Fanpil Ferm

 Fig. 3 - Agrocom (Turda) - Fabrica de procesare a laptelui

Fig. 4 - Agrocom (Turda) - Centru de ecarisaj

Fig. 5 - Avicola (Turda) - Art Crystal

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...
Twitter Delicious Facebook Digg Stumbleupon Favorites More